Sunt sigur ca pentru cei mai multi dintre cei care citesc acest post numele de mai sus nu inseamna mare lucru. O sa povestesc cate ceva despre un mic tur prin sudul Indiei, tur ce a strbatut orasele din titlu. Ei bine, am facut tot drumul asta cu masina si in sfarsit pot spune ca am vazut si alte lucruri decat ceea ce am putut vedea pana acum in orasele in care am trait in India. Am vazut munti, natura, oameni cumva diferiti, turisti mai multi si drumuri mai bune. Am plecat din Trivandrum (orasul gazda) spre Madurai, un oras din Tamil Nadu, statul vecin cu Kerala, joi pe la ora 17. Primii 100 de km au fost prin nebunia indiana in care nu exista spatii, ci doar case, colibe, corturi, oameni, magazii…etc. De obicei zonele astea nu pot fi strabatute decat cu o medie de 20-30 km/ora asa incat a durat ceva pana cand am intrat pe un drum mai mare unde sa incepem sa mergem cu adevarat. Dupa prima suta de km, surpriza: o autostrada. Cu doua benzi pe sens separate de un spatiu verde. Dupa 5 minute insa (era deja noapte) surpriza din nou: pe sensul nostru, cu faza mare, un camion venea pe banda a doua in mare viteza. Evident ca am inceput sa urlu insa raspunsul prietenului indian de la volan a venit insotit de un zambet larg “Welcome to India!” Apoi incet incet am inceput sa ma obisnuiesc cu motociclisti sau masini care veneau din cand in cand din fata. Tot pe autostrazile astea sunt si ceva intersectii pe care trebuie sa le simti cumva pentru ca NU EXISTA SEMNALIZARI RUTIERE! Pentru cei care au calatorit pe autostrazile Europei e un lucru comun sa vada pasarele peste sau pe sub autostrada la intersectia cu drumurile secundare. Aici drumurile astea trec PRIN autostrada.

Read more…

Pana sa ajung in India as fi spus fara rezerve ca Romania este tara extremelor. Comparativ cu ceea ce noi numim “vest”, Romania chiar arata extrem. Diferenta intre centrul Bucurestiului si un sat de undeva din capatul tarii este cu adevarat extrema si cam asa se defineste cumva nivelul de trai si de dezvoltare al unei tari. In “vest” diferentele astea nu prea mai exista in termeni de civilizatie in primul rand. Oamenii aia au rezolvat canalizarea si curatenia pana in varful muntilor. Ajuns in India am realizat insa cam care poate fi cu adevarat diferenta intre oamenii bogati si cei saraci si cam cum poate arata saracia alaturata luxului intr-un spatiu de doar cativa kilometri. Am ajuns la Bangalore cu trenul intr-o dimineata senina dupa 16 ore de drum de la Trivandrum. Primul lucru pe care l-am vazut pe geam a fost ceea ce puteti vedea si voi intr-una din pozele acestui post. Saracia asa cum arata ea in realitate. Am gandit ca asa arata suburbiile si prin unele zone mult mai civilizate dar apoi, dupa ce am gasit acelasi peisaj mai peste tot in oras amstecat cu locuri frumoase, am realizat ca aici nu e vorba doar de suburbii ci mai degraba este un mod de viata. Este felul in care oamenii astia traiesc amestecati.

Intrebarea pe care mi-o pun este: oare ce gandesc ei? Ce spera? Sau oare vor mai mult de la viata? Probabil nu o sa gasesc raspunsurile astea decat la nivel filozofic insa realitatea este cu adevarat socanta.

Bangalore este un oras foarte mare (al treilea in India), foarte viu si cu adevarat stralucitor in maretia sa. E ceva ce se respira in toate marile orase ale lumii iar Bangalore nu face exceptie. Are de toate. Istorie, oameni bogati si imbracati la moda, o multime de straini (turisti sau expati care lucreaza in Bangalore) si viata, multa viata. Bangalore este un oras unde se construiesc autostrazi, unde poti gasi toate brand-urile lumii si unde in sfarsit am gasit ceva branza frantuzeasca si olandeza pentru bucuria sufletului

Daca vrei insa sa te bucuri cu adevarat de Bangalore trebuie sa nu vezi corturile, oamenii foarte saraci din periferii, copiii aproape goi in cea mai mare mizerie si poluarea care iti taie cu adevarat respiratia.

Mirosul acela despre care cu totii am auzit este deasemenea ceva ce trebuie sa inveti sa ignori.

In orase precum Bangalore intelegi cu adevarat ceea ce inseamna “extreme”. Mi-a placut? Da, mi-a placut si pot spune ca e cu adevarat ceva ce trebuie vazut si trait.