Azi la ora 15.00 am stat de vorba live la Guerrilla cu doi muzicieni britanici de exceptie. Impreuna cu Bogdan Serban am facut un interviu de aproximativ 30 de minute cu Alan Wilder (ex. Depeche Mode) si Paul Kendall unul dintre producatorii importanti de muzica din Anglia, un om care chiar si la noi in studio fugea de aparatul foto spunand ca locul lui este in studioul de inregistrare.

Despre ce am vorbit? Despre muzica, despre ce inseamna tehnologia intersectata cu notele si muzica, despre Depeche Mode si despre toleranta. Toleranta in muzica. A fost un chat foarte relaxat cu doi oameni care ne-au demonstrat ce inseamna sa ai viziune. Alan a fost pentru multa vreme creierul celor de la Depeche si omul care a adus cu el tehnici noi in muzica. Acum, intrebat daca si-a schimbat crezul, a raspuns ca nici gand. Ba dimpotriva, posibilitatile de exploatare a tehnologiei in muzica par fara sfarsit. Despre calitatea sunetului insa am decis cu totii ca vinilul este de neegalat. Totusi MP3-urile au facut din muzica fenomenul mondial actual iar point-ul pe care l-a subliniat Alan Wilder a fost ca, desi MP3-urile pierd din calitate (ceea ce se intampla chiar si cu CD-urile), nu prea conteaza cata vreme ascultatorii sunt in cea mai mare parte nu tocmai avizati in ceea ce priveste sunetul cu tot ce inseamna el. Cu alte cuvinte majoritatea “consuma” mai curand melodia si mai putin sunetul. Despre RECOIL ca si produs muzical cei doi spun ca este doar o expresie a mintii lor pe care vor sa o impartaseasca si altora, muzica nefiind deloc comerciala ci mai curand de nisa. Sunt sample-uri vechi (gospel sau classic sau cine stie ce old style) “actualizate” ca sunet si concept intr-o muzica undeva intre psihedelic-ul celor de la Pink Floyd si greutatea celor de la Massive Attack. Colectia lor de cantece se numeste chiar “Selected” si va sfatuiesc sa o consumati cu atentie.

Si nu, Alan nu se intoarce in Depeche Mode desi au cantat “Somebody” impreuna de curand la Albert Hall intr-un concert de caritate. Totusi noua ne-a spus “you’ll never know”

Cel mai frumos lucru pentru mine este faptul ca oamenii au suflet. Nu conteaza cine e Calin Gheorghe de fapt. Nu conteaza daca era trist sau bucuros, daca avea sau nu energie, daca alegea cele mai bune cantece sau nu, sau daca vorbea tampenii in loc sa taca din gura. Cel mai important este faptul ca oamenii de acolo, de dincolo de microfon erau cu mine. Simt aceasta energie si stiu ca pierd ceva ce numai de la Radio Guerrilla am simtit. Pierd energia oamenilor care se bucurau sau se intristau sau se gandeau la un moment fericit sau trist din viata lor. Energia celor care stateau undeva pe o margine de gand si aveau in ureche emisiunea mea. Ma bucur tare ca am dat ceva candva unor oameni care aveau de primit si daca Dumnezeu o sa vrea o sa o mai fac de cate ori am sa pot. Acum e un moment in care imi trag sufletul. Imi adun mintea si inima si incep sa iubesc. Va doresc tuturor sa credeti in povesti si sa nu renuntati sa visati. Un om care nu mai viseaza isi ucide sufletul iar noi nu vrem sa omoram suflete. Multumesc colegilor mei si va spun tuturor ca eu exist si o sa ma rog pentru noi toti. O sa mai scriu din cand in cand despre radio, despre muzica si despre oameni pentru ca eu raman cu voi.

Mircea sa te lupti cu muzica in continuare pentru ca numai tu o poti face cu calm si cumpatare, Dobro si Vlad fun-ul e viata de fapt iar voi chiar traiti, Sorin esti un exemplu de moralitate, Marius iti multumesc pentru tot, pentru ca daca nu erai tu poate nu traiam multe din cate am trait in viata si in radio, Bogdan o sa-mi lipseasca nebunia ta frumoasa, Ciprian iti multumesc ca simti lucrurile asa cum le simti, Petru multumesc de ajutor pentru ca ai fost acolo atunci cand am avut nevoie si Adrian oriunde am fi pe lumea asta stiu ca ma pot baza pe tine. Calin succes in noua ta misiune, sunt sigur ca o sa reusesti. Va multumesc tuturor celorlalti pentru ca mi-ati zambit si pentru ca zambiti oamenilor

Raman cu voi toti cei care ascultati si cei pe care ii ascult

Calin Gheorghe a luat o pauza. O pauza de la ceea ce a facut cu toata bucuria si toata energia timp de 15 ani in fiecare zi si anume radio. Nu spun nu placerii mele de a face radio ci mai curand spun da unui nou inceput. Unul in care incerc sa ma linistesc putin si sa-mi reasez viata. Nu o sa ma apuc sa detaliez aici ce inseamna asta insa vreau sa scriu cateva cuvinte despre Radio Guerrilla. E un loc in care te simti liber, in care nimeni nu iti pune pumnul in gura sa faci altceva decat ceea ce vrei si simti sa faci si simt ca datorez acestui loc faptul ca m-a facut sa inteleg inca o data faptul ca suntem liberi. E mare lucru sa ai asta de la un job, pentru ca in termeni practici si a face radio este un job. La Guerrilla insa acest job inseamna suflet si nu munca, oamani si nu roboti si placere in loc de stres. Eu nu am decis sa ma despart de Radio Guerrilla ci doar am decis sa respir putin. Simt ca am nevoie de asta si e important sa facem toti ceea ce simtim ca avem nevoie sa facem. Exact asta e spiritul pe care l-am deprins la Guerrilla. Cum spunea Dobro, Calin ramane cu Guerrilla cata vreme sufletul lui e aici.

Si da sufletul meu e cu Guerrilla si ramane aici.